| rdfs:comment
| - Romanista şi politoloaga Catherine Durandin de la I.F.R.I. (Institutul francez de cercetări despre relaţiile internaţionale) susţine că în realitate problema nu este ştiinţifică ci juridică: conform dreptului internaţional care este dreptul pământean, oricare cetăţean al republicii Moldova este un "Moldovean", şi nu numai vorbitorii limbii daco-române: daca republica Moldova ar aplica dreptul pământean şi definiţiile ştiinţifice, am avea moldoveni de limba română, moldoveni de limba rusă, moldoveni de limba ucraineană şi aşa mai departe, toţi deopotrivă având posibilitatea de a se afirma respectiv Români, Ruşi, Ucraineni... din punct de vedere lingvistic, istoric şi cultural. Dar republica Moldova nu aplică dreptul pământean şi nici definiţiile ştiinţifice, ci dreptul strămoşesc conform că
|
| abstract
| - Romanista şi politoloaga Catherine Durandin de la I.F.R.I. (Institutul francez de cercetări despre relaţiile internaţionale) susţine că în realitate problema nu este ştiinţifică ci juridică: conform dreptului internaţional care este dreptul pământean, oricare cetăţean al republicii Moldova este un "Moldovean", şi nu numai vorbitorii limbii daco-române: daca republica Moldova ar aplica dreptul pământean şi definiţiile ştiinţifice, am avea moldoveni de limba română, moldoveni de limba rusă, moldoveni de limba ucraineană şi aşa mai departe, toţi deopotrivă având posibilitatea de a se afirma respectiv Români, Ruşi, Ucraineni... din punct de vedere lingvistic, istoric şi cultural. Dar republica Moldova nu aplică dreptul pământean şi nici definiţiile ştiinţifice, ci dreptul strămoşesc conform căruia doar băştinaşii au dreptul să poarte numele ţării, ceilalţi fiind socotiţi străini de neam; dar simultan introduce o limitare discriminatorie împotriva acestor băştinaşi, împiedicându-i să-şi afirme nestingherit identitatea, cum au voie ceilalţi locuitori ai ţării" . Legea din 1989 cu privire la folosirea limbilor pe teritoriul RSS Moldoveneşti, care este încă în vigoare conform Constituţiei moldoveneşti, menţionează identitatea moldo-română realmente existentă. Totodată, în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, aceeaşi limbă este denumită „română”. Titlul I, Articolul XIII al Constituţiei Republicii Moldova o denumeşte „limba de stat“. În republica separatistă Transnistria, limba moldovenească este co-oficială cu limbile ucraineană şi rusă, iar în Găgăuzia cu găgăuza şi rusa. Limba moldovenească nu este o formă scrisă a graiului moldovenesc, ci doar o denumire alternativă pentru limba română, fiind identică cu această şi având deci ca bază graiul muntenesc.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)