| rdfs:comment
| - Cătina albă (Hippophae rhamnoides) este un arbust fructifer cunoscut ca facând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar şi ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decat măcesul şi de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conţinutul depăşeşte 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc.
|
| abstract
| - Cătina albă (Hippophae rhamnoides) este un arbust fructifer cunoscut ca facând parte din flora spontană a României, care se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar şi ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decat măcesul şi de 10 ori mai mult decat citricele. În fructele coapte conţinutul depăşeşte 400-800 mg la 100 g suc proaspat. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloza, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpa de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier si sodiu, uleiuri complexe, etc. Planta creşte până la 2-5 m, are scoarţa brun-închis care se transformă în ritidon brăzdat. Face lujeri anuali solzoşi, cenuşu-argentii, ramuri laterale cu spini numeroşi şi puternici, cu muguri mici, păroşi, cu gust amărui. Frunzele sunt lanceolate, de până la 6 cm lungime, cu nervură mediană evidentă. Face flori unisexuat-dioice, galben-ruginii, cele masculine grupate în fluorescenţe globulare, iar cele feminine în raceme. Face fructe "false", drupe de 6-8 mm, ovoide, cărnoase, portocalii cu un sâmbure foarte tare. Fructele pot rămâne peste iarnă pe ramuri. Arbustul fructifică numai 4-5 ani şi lăstăreşte în fiecare an foarte puternic. Fructul conţine:
* substanţă uscată (15-20%
* zaharuri (0,05-0,5%)
* acizi organici (1,5-4%)
* pectine (0,14-0,5)
* polifenoli şi tananţi, flavonoide (1,8%)
* celuloză (0,9%)
* proteine (1,2%)
* ulei deosebit de complex (8-12%)
* β-caroten (3,5-10%)
* microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)
* vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina F 8mg%, vitamina D 20mg%)
* vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina K, vitamina B1-B9 cantitatea lor variază intre 360-2500mg/100g fruct)
* 18 amino acizi esenţiali
* acizi graşi esenţiali (80-90%) Dintre acizi esenţiali amintim: acidul oleic (1%), acid linoilei (3%), acid pantotenic (1,5%), acid palmitoleic (1%), acid heptadecanoic (1%), acid erucic (1%), acid succinic, acid malic, acid maleiuc, acid ascorbic,α şi β cateron, licopen , criptoxantină, zeaxantină, taraxantină, fitofluină, kantofilă, tocoferoli, fitosteroli, ect. Seminţele mai conţin acizi graşi nesaturaţi ( cu legături duble sau triple) cum ar fi: acidul linoleic şi linolenic. Frunzele şi scoarţa arbustului are conţinut mai mare de sitosferol şi tocoferol. După cum bine se ştie vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. Păstrarea acestor vitamine se explică prin existenţa unor mebrane unidirecţionale. De aceea majoritarea preparatelor nu au acelaşi conţinut ridicat în vitamine ca fructul în sine.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)