| rdfs:comment
| - Categorie:Mănăstiri Mănăstirea Galata este ctitorie a lui Petru Şchiopul. Prima biserică a mănăstirii s-a ruinat la puţin timp după ridicare, astfel încât ctitorul a hotărât ridicarea unei a doua biserici pe un deal ce domină valea râului Nicolina, la sud de Iaşi, în 1583. În ceea ce priveşte numele, unii istorici cred că acesta vine de la numele cartierului Galata din Constantinopol (azi Istanbul). Pictura interioară a fost distrusă în 1762 de un incendiu, fiind refăcută în 1811 de Vasile Dubrovski. În perioada comunistă a fost simplă biserică de mir. Iaşul este mai mult decât o ilustră capitală a Moldovei. Printre zidurile sale sălăşuiesc comori de artă şi de istorie naturală, pe care nici o altă urbe a României de azi nu le posedă cu atâta îmbelşugare." (Nicolae Iorga) O imagine a Iaşil
|
| abstract
| - Categorie:Mănăstiri Mănăstirea Galata este ctitorie a lui Petru Şchiopul. Prima biserică a mănăstirii s-a ruinat la puţin timp după ridicare, astfel încât ctitorul a hotărât ridicarea unei a doua biserici pe un deal ce domină valea râului Nicolina, la sud de Iaşi, în 1583. În ceea ce priveşte numele, unii istorici cred că acesta vine de la numele cartierului Galata din Constantinopol (azi Istanbul). Pictura interioară a fost distrusă în 1762 de un incendiu, fiind refăcută în 1811 de Vasile Dubrovski. În perioada comunistă a fost simplă biserică de mir. Iaşul este mai mult decât o ilustră capitală a Moldovei. Printre zidurile sale sălăşuiesc comori de artă şi de istorie naturală, pe care nici o altă urbe a României de azi nu le posedă cu atâta îmbelşugare." (Nicolae Iorga) O imagine a Iaşilor, de la 1677 oferă o imagine a oraşului cu "mănăstirile şi bisericile adăpostite ca nişte corăbii într-un port" şi un peisaj arhitectural al contrastelor izbitoare ce te va impresiona prin măreţia şi gravitatea zidurilor din jurul bisericilor şi mănăstirilor, prin simfonia clopotelor şi pitorescul dealurilor pe care e aşezat Iaşul. Mănăstirea Galata se găseşte de 400 de ani pe dealul Miroslava putând fi observată cu uşurinţă din diferite locaţii ale Iaşului. Biserica mănăstirii poartă hramul "Înălţarea Domnului", fiind sfinţită în 1584. Numele provine de la un cuvânt de origine turcească care tradus în română înseamnă "poartă". Monumentul pune în evidenţă, trăsăturile caracteristice ale noii orientări a arhitecturii moldoveneşti în sec al XVI-lea, fiind zidită de domnitorul Petru Şchiopul între anii 1583-1584, în a doua sa domnie. În prima domnie, în 1579, voievodul făcuse o primă mănăstire - a "Galatei de vale"- care, precum spune cronicarul Nicolae Costin, "fără zăbavă s-au risipit". Din aceasta a mai rămas doar un clopot. Biserica actuală a Galatei "din deal" este zidită după alte norme decât bisericile vechi din Moldova de până atunci, totuşi dispoziţii generale ale planului moldovenesc s-au păstrat. Zidul de piatră ce înconjoară Galata s-a construit începând din anul 1735 iar partea superioară a turnului clopotniţă s-a adăugat în vremea lui Mihail Sturza. În plastica decorativă exterioară, se constată influenţa muntenească prin aplicarea principiului împărţirii faţadelor în două registre. Ca plan şi proporţii, biserica Galata este asemănătoare cu unele biserici moldoveneşti zidite de Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi Alexandru Lăpuşneanu, cu excepţia turlelor care sunt acum în număr de două şi a ferestrelor (câte trei) de la abside. Biserica este una de proporţii mari, cu decor sculptat şi un interior ce se împarte în cinci încăperi: absida altarului, naosul, camera mormintelor sau gropniţa, pronaosul şi pridvorul. La biserica Galata, pentru prima dată, zidul despărţitor dintre naos şi gropniţă a fost înlocuit cu arcade sprijinite pe coloane. Biserica Mănăstirii Galata preia sistemul moldovenesc al arcelor diagonale, bazele stelare şi, mai cu seamă, creşterea gradată şi avansată a siluetelor. Pictura originală a bisericii nu se mai păstrează fiind distrusă odată cu catapeteasma şi alte obiecte bisericeşti de incendiul din 1762. La început, mănăstirea a fost reşedinţă domnească. În anul 1865, în incinta mănăstirii a funcţionat o şcoală de sericicultură, în 1863 a devenit închisoare militară, iar după anul 1990 a devenit mănăstire de călugăriţe. În urma restaurărilor din 1961 se descoperă mormântul doamnei Maria Amirali din Rodos, soţia lui Petru Şchiopul, decedată în 1588, mormânt ce conţinea şi obiecte preţioase. Biserica Mănăstirii Galata a servit ca model bisericii Aroneanu, Mănăstirii Dragomirna şi Mănăstirii Trei Ierarhi. Mănăstirea Galata este un monument de artă ce relatează tot atât de veredic ca şi o cronică, despre viaţa spirituală ce s-a desfăşurat de plaiurile moldave, e o expresie a culturii, un izvor de frumuseţe, de bucurii şi de profunde trăiri estetice ce impresionează prin măiestria tehnică şi armonia construcţiei.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)