| abstract
| - Acest articol a fost copiat de la Wikipedia, în timp ce se de discuta ștergerea. Decizia a fost ștergerea articolului. Consultați și Wikipedia:Iulian Chivu — Wikipedia:Wikipedia:Pagini de șters/Iulian Chivu Categorie:Pagini șterse la Wikipedia - cu imagini thumb|200px|Iulian Chivu Eseist, publicist, prozator roman contemporan, Iulian Chivu s-a născut în satul Văcărești, comuna Drăgănești de Vede, județul Teleorman, la data de 27 decembrie 1948, nastere inregistrata însă la 3 ianuarie 1949. Studii: Liceul, la Roșiorii de Vede. După absolvirea liceului, în 1967, frecventează cursurile unei școli tehnice financiare în București. Urmează apoi cursurile de zi ale Facultății de Filologie la Institutului Pedagogic din Baia-Mare, facultate absolvită în 1971. Apoi este profesor de limba română în Călmățuiu de Sus (1971/1972), Drăgănești de Vede (1972/1990 și, în final, la Roșiorii de Vede (din 1990 în continuare, iar în 2010 este director la școlile nr.3 și 4 din localitate, ca in 15 iunie 2012 sa isi dea demisia din ratiuni de neangajare politică). In 1993, a absolvit cursurile de specializare postuniversitară ale Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București, după care lucrează, în regim de colaborare, la România liberă – corespondent pentru județele Giurgiu și Teleorman, apoi Teleorman și Olt, între anii 1993-2005. Din 2008 este redactor șef al săptămânalului Contrasens (paper, apoi online), cu redacția în Roșiorii de Vede. Dupa pensionare (septembrie 2013), este director la Scoala Postliceala de Asistenti Medicali Generalisti si Asistenti Farmacisti din Rosiorii de Vede. Căsătorit din 1972 (soția, Florența, este cadru tehnic, apoi funcționar), are doi copii: un fiu, Alexandru-Claudiu (n.1973), absolvent de studii teologice în țară, apoi de studii socionomice și masterat MBA în Stockholm (Suedia), și o fiica, Oana-Amalia (n.1978), absolventă de studii universitare în Filosofie și Jurnalism, dar și de masterat la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, jurnalist si analist politic in Bucuresti. Activitatea publicistică: Iulian Chivu publică poezie (Pentru Socialism - 1968) în ziarul județean din Baia Mare (debut colectiv în volumul Lirice, Baia Mare - 1972), în revista studențească Nord, publică articole de etnologie la diverse reviste de cultură (Revista V, Luceafarul, Izvorașul, România literară, Albina, Revista de Etnografie și Folclor, Academica, Cetatea culturală, Oglinda literară, Meandre, Caligraf, Vatra Veche, Portal Maiastra, Literatura si arta din Chișinău, Pagini Românești și Destine literare din Montreal, Observatorul din Toronto, publică eseuri în revistele AGERO din Stuttgart, Asymetria, Constelatii diamantine din Craiova (unde este membru in colegiul de redactie), în Discobolul de la Alba Iulia, în Apostrof și Tribuna de la Cluj, precum și în alte reviste (tipărite și online). Colaborează la emisiunile radiofonice (Miorița- Radio Romania, Antena Satelor, Radio Craiova), ori de televiziune. Cercetare etnologică: Face cercetări folclorice și etnologice în satele de pe Burdea, din județul Teleorman, apoi în satul de bulgari Izvoarele (Găuriciu), același județ, împreună cu alți colegi din Asociația Folcloriștilor și Etnografilor Teleormăneni, pe care a înființat-o în 1990, printre membrii careia s-au numărat interpreții Floarea Calotă, Liviu Vasilică, Viorica Mira, Lucica Boboc, scriitorii Nicolae Lupu, Stan V. Cristea, profesorii Florea Costache, Florea Răgălie, Sivu Tudor și alții. Este invitat și participă la simpozioane pe teme etnologice (Câmpulung Moldovenesc, Focșani, Universitatea de Cultura Populara de la Călimănești, Bistrița, Pitești), la cercetări etnologice în Tara Loviștei (Racovița), precum și în Vaideeni – Vâlcea, în satele din Vrancea, din Maramureș ori în satele de români din Timocul bulgăresc -zona Vidin (împreuna cu istoricul Sivu Tudor și coregraful Petre Beceanu), la invitația lui Ivan Alexandrov, președintele unei fundații a vlahilor din Bulgaria. Scutul Patriei Cluj-Napoca (ziarul Armatei a IV-a), Teleormanul (Alexandria), Opinia (Alexandria), Mesagerul (Roșiorii de Vede), Răsunetul (Bistrița), Contrasens Roșiori (redactor șef, 2008-2010, până la închiderea ziarului), Romania liberă (corespondent teritorial pentru județele Giurgiu și Teleorman, 1993-1999, apoi Olt-Teleorman 1999-2005), Revista 22 și o scurta colaborare (3 luni) la TVR 2, iar din 2011 este redactor la Ziarul Natiunea. Scrie si publica de-a lungul activitatii jurnalistice peste 2000 de articole; stiri, investigatii, comentarii, editoriale etc. Editorial: Consacrat pentru început activității de etnolog (vezi Dicționarul etnologilor români al lui Iordan Datcu, Ed. Saeculum IO, 2007), Iulian Chivu trece mai apoi spre etnologia lingvistică, spre interpretarea etnosofică a identităților naționale și spre probleme de culturologie.Mai apoi scrie proza beletristica. Publică volumele: 1988, Ed. Minerva, antologia Basmul cu Soarele și Luna 1994, Ed. Teleormanul Liber, culegerea Folclor din satele de pe Burdea 1997, Ed. Minerva, monografia Cultul grâului și al pâinii la români 2003, Ed. Tipoalex, eseuri jurnalistice; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie 2006, Ed. Universal Dalsi; Semioză și deictica semnului în credințele românești 2007, Ed. Universal Dalsi; Studii și articole de etnologie 2008, Ed. Herald; Homo Moralis.Mari paradigme etice și etosul românesc 2010, Ed. Herald; Spiritul pendulator.Eseurile de la Stuttgart (texte aparute în revista româno-germană AGERO, din Stuttgart) 2012, Ed. Herald; Solemnitatea ignoranței.Eseurile de la Stuttgart II 2012, Ed. Grai si Suflet; Iordan Datcu sau a trai printre si pentru carti, editie de I.C. cu o prefata de Acad. Eugen Simion 2013, Ed. Tipo Moldova; Lecturi intermitente (critica literara) 2014, Ed. Sitech; Crepuscul la Ullervad (roman) 2015, Ed. Tiopo Moldova; Lecturi reflexive (critica literara) 2015, Ed. Sitech; Celalalt Ioan (proza scurta) 2016, Ed.Tipo Moldova; Homo Moralis. Mari paradigme etice si etosul romanesc - editia a II- a, revazuta si adaugita 1972, Comit. pt. Cultura Maramures, vol. Lirice 2013, Ed. EuroCarpatica; Profesionistii nostri,9. Constantin Catrina - 80 de ani. (Editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita), 2015, Ed.Aius; Marin Preda - confesiune si romanesc 2016, Ed. Mirton; Mirela-Ioana Borchin Etern, intr-o eterna noapte-zi (prefata) Referințe (în volume): Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, I, p. 163-164; Stan V. Cristea, Mic dicționar,I, p.2;Ion Al. Stănescu, Dicționar, p.36; Stan V. Cristea, Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic, p.170; idem, Introducere în istoria culturală a județului Teleorman, p.383; Marin Petre Codreanu, Teleormanul literar, Între Olt și Borcea – un spațiu literar, în vol Caietele revistei Sud. Bolintin Vale, 2003, p.49; Stefan Vida Marinescu, Etno-folclor și tradiții românești, Ed. Global, Buc.,2009; Dumitru Velea, „Pragul de jos”, Ed. Sitech, Craiova, 2011; Olimpia Berca,„Departe de centru, aproape de centru”, Ed. Mirton, Timișoara, 2012; Vasile Ilincan, Istoria presei literare romanesti, Univ. Suceava, 2014, Viorica Niscov; Esti cat povestesti. O fenomenologie a basmului, Ed. Humanitas, 2012 ;Marian Petcu, Istoria jurnalismului din Romania in date , Ed. Polirom, Iasi, 2012 ; Ion Pachia Tatomirescu, Pagini de istorie literara valaha de maine (I), Ed. Waldpress, Timisoara, 2014 ; Melania Cuc, Estuarul cu autografe , Ed. Karuna, Cluj-Napoca, 2015. Referințe (în periodice): Gh. Filip, Basmul cu Soarele și Luna, Teleormanul, XXI, 2680, 1 oct. 1988, p.7;Gh. Filip, „Iulian Chivu - Spiritul Pendulator”, in Teleorman.24.ro; Gheorghe Stroe, Timp și spațiu în basmul românesc. Pagini teleormănene (rev. Argeș), nov. 1988; Iordan Datcu, Basmul cu Soarele și Luna, Revista de Etnografie și Folclor, 34, 5, 1988, p.492. Florin Burtan, O carte pentru sufletul românului: Iulian Chivu – Folclor din satele de pe Burdea, Teleormanul, VII, 1365, 29 mart. 1995, p.3; Irina Dragnea, Iulian Chivu: Folclor din satele de pe Brdea, Buletin informativ, 5(36), 1995, p.25; Ion Filipciuc, Folclor din satele de pe Burdea, în Miorița, VI, 1(11), 23 mart. 1996, p. 53; Adrian Bucurescu, Pâinea asigură mântuirea, Romania liberă, 12 feb. 1998, p. 20; Ovidiu Petri, O carte de peste munți, Răsunetul, Bistrița, 15 iul. 1998, p. 3; Domnița Neaga, Iulian Chivu: Cultul grâului și al pâinii la români, Meandre, I, 1, dec. 1998, p.38; Călin Stănculescu, Devenirea întru jurnalism, Romania liberă, 18 aug., 2003, p.2; Liviu Comșia, Reporter în acvariul cu apă tulbure, Drum, VII, 6-12 dec. 2003; St. Marinescu, Prin stepa tranziției cu Iulian Chivu (conștiința civică în acțiune), Meridianul V,I, 1, sept. 2004, p.2; Dan Ogrezeanu, O istorie uitată, dar necesară, Romania liberă, 11 martie 2006; Ana Dobre, Semnificația mitului, Luceafărul, 18(742), 10 mai 2006, p.6; Viața Românească, nr.11/2007, Breviar editorial; Liviu Comșia, Note de lectură, în Cetatea culturală, 12 dec. 2007, p. 76; Mihai Florea, Pâinea, de la Vatican la Ierusalim, o noua sminteală?, în Ziua, 21 apr. 2001. Memoria Ethnologica, an VII, nr. 24-25; Ana Graur, Descântecul la români – istorie și actualitate, teză de doctorat, Academia de Științe a Moldovei; Iordan Datcu, Homo Moralis, Răstimp. Revistă de cultură și tradiție populară, XII, 1(47), 2009, p. 28; Constantin Catrina, Variațiuni etnologice, Astra, an. IV (XLIII), nr. 32 (319), iul. 2009, p. 28;Stefan Vida Marinescu, Etică și etos românesc, Meandre,an XI, nr.1-2 (20-21), 2008, p.83; Liviu Comșia, Despre codul moral al românilor, Oglinda literară, nr. 81, 2008; Ion Frânculescu, Artist al cuvântului, Drum, an XI, 487-488, aug. 2008, p.4; Dumitru Velea, Iulian Chivu și gramatica firii, Agero (Stuttgart)2010, Vatra Veche, nr.9/2010, p 52; Olimpia Berca, Polivalența eseului, Agero (Stuttgart) și Observatorul de Toronto, 2010; Liviu Comșia, De la etnologia descriptivă la etnosofie, Caligraf, nr. 7-8/2010, p.4; Zenovie Cârlugea, Iulian Chivu, «Spiritul pendulator. Eseurile de la Stuttgart», în Agero, 2011; Zenovie Cârlugea, «Solemnitatea ignorantei» de Iulian Chivu"', în Portal Maiastra nr.4(37)/2013, p.12; Doina Drăguț, Lecturi intermitente, într-o axiologie diacronică, în rev. AGERO 13/2014 și în rev. Caligraf, Alexandria, nr.3/2014,p.4; Domnica Pop, Nonformalitatea unor «Lecturi intermitente» cu Iulian Chivu , în rev. AGERO, nr.13/2014; Eugen Dorcescu ,,In cautarea fratelui pierdut,, Confluente Literare,21.10.2014 ; Iulian Bitoleanu, Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, în Teleormanul, 9 febr.2015.. ;Cristian Gabriel Moraru, O istorie a literaturii rosiorene. Iulian Chivu, in ziarul Drum, nr14/568.2014 - 19/573.2015 ;Note de lectură în viziunea lui Liviu Comșia: Cât de mult poți să-ți iubești personajele?, în Oglinda literara,nr. 8/2015; Eugen Dorcescu, Proza lui Iulian Chivu sau viața ca supraviețuire, în revista Tribuna, nr.1/320/2016;Mirela-Ioana Borchin, Crepuscul la Ullervad, în rev.Discobolul, nr.223-224-225/2016; Gh. Filip, Crepusculul zeilor, in rev. Vatra Veche nr.11/2016 . NOTA:In anul 2003 primește Oscarul pentru Excelență al Fundației pentru Tineret Teleorman,a primit Premiul Direcției pentru Cultură Teleorman, al revistei Caligraf, din 2012 este membru stagiar al Uniunii Scriitorilor din Romania, Filiala Alba-Hunedoara. In noiembrie 2014 este confirmat ca membru cu drepturi depline al USR, Filiala Alba-Hunedoara. Aici primește, în 2015, Premiul pentru Proză Scurtă.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)