| abstract
| - Golia este o mănăstire importantă în oraşul Iaşi, numită după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic. Actual, hramul mănăstirii este "Înălţarea Domnului". Mănăstirea, este de asemenea un important centru cultural,adăpostind Institutul Cultural Misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, precum şi o atracţie turistică pe harta Iaşiului. Aşezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreaţă tipic medievală. Despre vechea biserică, de care este legat numele familiei Golia, nu se ştiu prea multe date cu privire la arhitectură, cert fiind faptul că a fost ridicată în secolul al XVI-lea. Actuala biserică a lui Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă, se deosebeşte în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldoveneşti, atât ca formă de construcţie cât şi ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi gotic şi bizantin, construcţie realizată într-un moment de realizare a Renaşterii târzii în Principatele Române. Planul exterior este rectangular, cu ziduri înalte, care se spijină pe epifaştri, de factură corintică, de peste 12 metri înălţime, ancoraţi într-o cornişă. Cornişa este depăşită de o compoziţie unică, acoperişul fiind străjuit de şapte turle, unicat ca model, dar diferenţiate între ele, ceea ce atestă, supoziţia că au fost realizate treptat, în etape diferite, influenţate şi de restaurări.Înălţimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 30 de metri şi lăţimea de 13 metri.Accesul spre biserică se realizează printr-un pridvor, în partea de apus, prevăzut cu două uşi laterale, spre nord şi sud. Interiorul este de factură bizantină, trilobat: pronaos, naos şi altar. Deasupra pridvorului se află cafasul, care lasă vederea să treacă spre pronaos pe sub arcade, impunătoare prin forma lor. Trecerea dinspre pronaos spre naos se realizează printre două coloane puternice, de asemenea cu arcade pe trei spaţii, formate împreună cu zidurile laterale, iar la partea superioară apare un zid despărţitor, amintind vechiul stil. În partea de început, naosul cuprinde un spaţiu, specific unei camere tombale, dat fără o destinaţie ulterioară în acest sens, mormintele, cu personalităţi mai de seamă, fiind poziţionate în pronaos. În a doua sa parte naosul se lărgeşte făcând loc celor două abside, care dau forma de cruce, tipic ortodoxă, pentru interior. Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colţuri cu turle ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă refăcut la 1900. Turnul Goliei are o înălţime de 30 metri. Vizitatorul care doreşte să aibă o panoramă a oraşului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară şi terase, turnul este unul dintre simbolurile Iaşiului.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)