| rdfs:comment
| - Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafaţă de 5765 kmp şi se învecinează cu: judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 78 comune. Muntele Cozia, după unele mărturii ar fi "Kogaionon, muntele sfânt al dacilor".
|
| abstract
| - Judeţul Vâlcea, localizat în sudul României, se întinde pe o suprafaţă de 5765 kmp şi se învecinează cu: judeţele Alba şi Sibiu la nord, judeţul Argeş la est, judeţul Olt la sud şi sud-est, judeţul Dolj la sud-vest, judeţul Gorj la vest şi judeţul Hunedoara la nord-vest. Reşedinţa judeţului este municipiul Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere administrativ, judeţul Vâlcea este împărţit în 2 municipii, 9 oraşe şi 78 comune. Prin aşezarea sa geografică judeţul Vâlcea beneficiază de aproape toate formele majore de relief: munţi, dealuri subcarpatice, podiş şi lunci cu aspect de câmpie, dispuse în trepte de la nord la sud, întregite de pitoreştile defilee ale Oltului şi Lotrului, străjuite semeţe de munţii Cozia, Căpăţânii, Făgăraş, Lotru şi Parâng. Aici între masivele de munţi se află una din cele mai mari depresiuni intramontane, cunoscută sub numele de Ţara Loviştei. Muntele Cozia, după unele mărturii ar fi "Kogaionon, muntele sfânt al dacilor". Două treimi din suprafaţa judeţului sunt ocupate de Podişul Getic şi Subcarpaţii Getici, cu altitudini între 400 - 800 m. Râul Olt, străbate judeţul pe o distanţă de 135 km, primind apele a numeroşi afluenţi din care cel mai important este Lotrul. Acest bazin hidrografic, care se află în partea dreaptă a Oltului, cuprinde aproape toată suprafaţa judeţului. Această reţea hidrografică este întregită de numeroase lacuri: Gâlcescu, Zănoaga Mare, Iezerul Latoriţei (lacuri glaciare), Vidra, Brădet, Cornet, Călimăneşti, Dăeşti, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Slăviteşti, Ioneşti, Zăvideni, Drăgăşani (lacuri artificiale pe Lotru şi Olt pentru hidrocentrale) şi lacurile sărate de la Ocnele Mari. thumb|left|250 px|Clădirea Consiliului Judeţean Vâlcea Judeţul Vâlcea prin însăşi aşezarea sa geografică dispune de importante resurse naturale. Munţii cu vaste păduri de conifere şi foioase unde urşii, caprele negre, cerbii, căprioarele se simt ca acasă. De asemeni păşuni alpine unde oieritul este ocupaţia ancestrală a oamenilor locului. Iar către dealuri plantaţiile pomicole oferă fructe de tot felul: mere, pere, prune, nuci, cireşi, vişini. Menţionez că din prelucrarea prunelor se obţine renumita ţuică de Horezu sau ţuica de Vâlcea. Tot pe dealuri, mai spre sudul judeţului, se cultivă viţa de vie care oferă renumitele vinuri de Drăgăşani. Spre graniţa de sud a judeţului, câmpia asigură terenuri fertile practicării agriculturii, cultivându-se cerealele (grâu, secară, porumb)sau culturi tehnice. Bogăţia judeţului Vâlcea este întregită de importante resurse minerale, importante atât pentru economia judeţului cât şi pentru economia naţională. De la Cataracterele Lotrului, lângă Voineasa, se exploatează mică, pegmatite de cuarţ şi fedspat; calcar de la cariera Bistriţa din comuna Costeşti: sare (clorură de natriu) de la Ocnele Mari; cărbune brun de la Berbeşti, Alunu, Copăceni; ţiţei şi gaze naturale de la Băbeni, Mădulari, Făureşti; izvoare de ape minerale de la Călimăneşti, Băile Olăneşti, Băile Govora; hidrocentrale (17 la număr).
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)