| abstract
| - Panseluţa (Viola tricolor) este o floare sălbatică de origine europeană, care creşte în toate anotimpurile. A fost introdusă în America de Nord, unde s-a răspândit pe vaste teritorii şi este cunoscută ca Johnny Jump Up (deşi numele este folosit pentru a denumi şi alte specii similare precum Panseaua galbenă). Este progenitoarea panselei cultivate şi din acest motiv este numită şi Pansea sălbatică; înaintea dezvoltării panselei cultivate, "Pansea" era denumirea alternativă pentru specia sălbatică. Panseluţa este o plantă de dimensiuni mici, care creşte pe tulpină, atinge cel mult 15 cm în înălţime, cu flori care au un diametru de aproximativ 1.5 cm. Creşte pe pajişti şi în regiuni pustii, mai ales pe pământ acid sau neutru. De regulă creşte în locuri parţial umbroase şi înfloreşte din aprilie până în septembrie. Florile pot fi purpurii, albastre, galbene sau albe. Ele sunt hermafrodite şi fertile, polenizate de albine. Cum sugerează şi numele, panseluţa are o lungă istorie de folosire în medicina naturistă. A fost recomandată ca tratament în tratarea epilepsiei, astmului, bolilor de piele şi exemelor. Are proprietăţi expectorante, fiind folosit astfel în tratamentul bronşitei şi a tusei convulsive. Este de asemena diuretic, ceea ce duce la folosirea sa în tratarea reumatismului şi a cistitei. Florile au fost de asemenea folosite pentru producerea vopselei galbene, verzi şi verzui-albăstrui, în timp ce frunzele sunt folosite în producerea un indicator chimic. Cu mult înainte de dezvoltarea panselelor cultivate, panseluţa a fost asociată cu gândul în "limbajul florilor", de regulă prin denumirea sa alternativă de pansea (de la francezul "pensée" - gând): în consecinţă citatul Opheliei din opera lui William Shakespeare Hamlet, "Acolo sunt pansele, sunt pentru gânduri". Ceea ce Shakespeare avea în minte erau panseluţele, nu panseaua de grădină de azi. Shakespeare face o referire mai directă la Panseluţă în Visul unei nopţi de vară. Oberon îl trimite pe Puck să adune "o mică floare sălbatică" pe care fetele o numeau "Iubire-în-trândăvie". Motivul lui Oberon este că a deviat o săgeată trimisă de Cupidon, destinată unei "vestale drepte, încoronată de vestici" (se presupune că este vorba de Regina Elisabeta I) pentru a cădea peste planta "înainte albă precum laptele, acum purpurie ca rana dragostei". Oberon susţine că zeama panseluţei, "pe pleoapele dorminde aşezată, va face bărbat sau femeie să iubească la nebunie următoarea persoană pe care o va vedea." Dotaţi cu astfel de puteri, Oberon şi Puck controlează soarta mai multor personaje din piesă, pentru a da nota dramatică şi comică a piesei. Panseluţa are un număr mare de nume colocvii alternative, de până la 200. Panseluţă este şi titlul unei cărţi din trilogia The Changes, scrisă de Peter Dickinson.
|
![[RDF Data]](/fct/images/sw-rdf-blue.png)